Sa ne rugam in aceasta zi pentru Evrei

John Piper aduce in atentia noastra o problema extrem de importanta si la fel de interesanta in ACEST articol.

"January 27 marks the anniversary of the liberation of Auschwitz-Birkenau, the largest Nazi death camp in 1945. In 2005, the United Nations General Assembly designated this day as International Holocaust Remembrance Day.

May I suggest that we take a few minutes and pray with the apostle Paul: “My heart’s desire and prayer to God for them [my Jewish kinsmen] is that they may be saved” (Romans 10:1)."

Romani 10:1 spune asa: "Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mântuiţi."

Si aici o sa vina marea intrebare DE CE? De ce sa ne rugam pentru cei care l-au trimis pe Mantuitorul nostru la moarte? De ce sa ne rugam pentru cei care in loc sa se bucure de cel pe care il asteptau de atatia ani l-au trimis la cea mai cumplita moarte posibila?

Ioan 1:11-13
A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.
Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

In aceste versete sunt doua lucruri pe care nu trebuie niciodata sa le uitam.

1. "ai Sai"
2. din cauza ca nu L-au primit - noi putem sa Il primim

Biblia - traducerea Fidela, editia a II-a

Anuntam cu bucurie apariţia ediţiei a II-a a Biblie în traducerea Fidela.

Biblia se poate comanda gratis pe adresa:
str. Nirajului, nr.6
Cluj-Napoca

sau direct pe site-ul: http://www.bjnibbesr.com/Fidela_Bible.html

Top 10 cele mai cautate versete din Biblie

Collin Hansen de la thegospelcoalition.org  scrie un articol interesant despre TOP 10 - cele mai cautate versete din Biblie pe Bible Gatway, site care are aproximativ 8 milioane de de vizitatori in fiecare luna.

Top 10 este urmatorul:

1 -  Ioan 3:16  Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.
2 - Ieremia 29:11  Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.
3 - Romani 8:28  De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce Sunt chemaţi după planul Său.
4 - Filipeni 4:13  Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
5 - Genesa 1:1  La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.
6 - Proverbe 3:5  Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
7 - Proverb6 3:6  Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
8 - Romani 12:2  Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.
9 - Filipeni 4:6  Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.
10 - Matei 28:19  Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Două versete din Evanghelii, patru din epistolele pauline şi patru din Vechiul Testament.

Ce lipseşte din această imagine, se întreabă Collin Hansen? Fără îndoială că lipseşte păcatul omului şi mânia lui Dumnezeu. Pe acestea le găsim pe locul 19 - 1 Ioan1:9  Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire; şi locul 20 - Romani 3:23  Căci toţi au păcătuit, şi Sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

Întregul articol il găsiţi aici.

Întrebarea pe care o pun este: De ce? De ce apelăm mai degrabă la dragostea şi promisiunile lui Dumnezeu când căutăm în Scripturi?
Ce ziceţi?

Pericolul lui "Chiar daca"

Tocmai isi incheiase timpul de citit din Biblie. In seara aceea ii ramase in minte un verset din Filipeni care suna asa: "Şi chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur şi mă bucur cu voi toţi." si dupa cum ii era obiceiul...inchise Biblie si se gandea cu ce verset sa inceapa rugaciunea prin care urma sa Il impresioneze pe Dumnezeu.

Asteptand in tacere - Marta Capatan

Trăim într-o lume a vitezei, a acţiunii pe toate planurile. Tindem să facem cât mai multe lucruri într-un timp foarte scurt şi devenim superficiali în tot ceea ce facem. Dar Dumnezeu vrea să cultive în noi o atitudine de răbdare deoarece în perioada de aşteptare se naşte şi creşte în noi încrederea în Dumnezeu, acea încredere care să ne susţină în vremuri tulburi. Noi, ca oameni, nu vedem suferinţa ca pe o binecuvântare, ca pe un dar de la Dumnezeu, ci ca pe o povară, ca pe o pedeapsă din partea Domnului.

Citeam zilele trecute despre o plantă, Lobelia telekii, care poate fi întâlnită pe muntele Kenya din Africa, la 5000 de metri deasupra nivelului mării. Ea supravieţuieşte unor temperaturi extreme, în condiţii în care majoritatea plantelor s-ar prăji sau ar muri îngheţate. Ziua căldura e copleşitoare, iar noaptea temperatura aerului rarefiat scade sub zero grade. Ceea ce le ajută să supravieţuiască sunt frunzele lor blănoase. Lobeliile uriaşe cresc într-un ciorchine mare în vârful trunchiului solid al plantei şi se deschid ca o rozetă după apusul soarelui. Ziua blana funcţionează ca un paravan care reflectă lumina, protejând astfel planta împotrivă arsurilor. Când soarele apune, frunzele se închid din nou, ferind mugurii fragili ai plantei de îngheţ.

Gânduri de început. Priorităţi corecte

Viaţa e o succesiune necurmată de promisiuni şi noi începuturi. Încă mai suntem în acea perioadă în care ne mai amintim promisiunile ce le-am făcut Domnului, de planurile ce ni le-am propus pentru acest an. Pentru mulţi examenele au început şi în aceste zile ne amintim mai des de Dumnezeu, El e mai mult prezent în gândurile noastre, şi chiar dacă nu avem timp de dormit, mâncat, învăţat, ne facem timp pentru o scurtă rugăciune, că poate Domnul o ascultă şi ne luăm examenele. Şi apoi uităm de El, de tot ce I-am promis.

Dumnezeu nu e un Dumnezeu de sezon, de sesiune, El nu e doar un simplu colac de salvare, sau băiatul cu bagajele pe care să-l chemăm când avem nevoie să ne ajute, să ducă greul în locul nostru şi apoi să-L ignorăm. Relaţia cu El trebuie să fie una continuă, nu un nesfârşit şir de despărţiri, aşteptări cu braţele deschise din partea Lui în timp ce noi Îi întoarcem spatele.

Nu vreau compasiune. Nu vreau sfaturi. Nu vreau nici macar o minune. Tot ce vreau e Isus!

Am citit zilele astea despre Frank Laubach, aici sunt cateva lucruri despre el:

Apostolul analfabeților – triburile din Congo îl numeau Okombekombe (reparator de coșuri uzate), pentru că era preocupat să-i învețe carte inclusiv pe cei mai în vârstă

Misionar și mistic creștin evanghelic, Frank C. Laubach s-a născut în Benton, Pennsylvania (SUA) pe 2 septembrie, 1884. În 1912, s-a căsătorit cu Effa Seely. În anul în care își obține doctoratul la Universitatea Columbia, 1915, pleacă, împreună cu soția, ca misionar în Filipine. Lucrează acolo mai mulți ani la rând, fiind atât pastor, cât și cadru didactic la un seminar din Manila.

În 1930 se produce evenimentul care, până la urmă, îl aduce în atenția lumii întregi. Trăind printre băștinașii majoritar musulmani din insula Maranao, Laubach era deosebit de preocupat de sărăcia și nedreptățile ce însoțeau existența acestor oameni. Gândindu-se cum ar putea veni în ajutorul lor, ajunge la concluzia și convingerea că alfabetizarea ar putea constitui punctul de plecare pentru rezolvarea problemelor. Așa a început programul educativ cunoscut sub titulatura „Each One Teach One” care se bazează pe voluntari dispuși să sacrifice din timpul lor, ca să-i învețe pe analfabeți să scrie și să citească în limba maternă. Sistemul de învățare folosește diagrame și imagini asociate unor cuvinte simple, plus texte ușor de lecturat. Ideea a fost foarte bine primită și s-a răspândit cu repeziciune în toată lumea.

Dar ceea ce m-a impresionat pe mine sunt cuvintele lui pe care si le-a trecut in jurnal si dorinta lui de a trai IN FIECARE CLIPA CU CRISTOS:

Totul a inceput cu urmatoarele intrebari:

Atat de ocupat incat nu mai am timp de nimic

A trecut Craciunul si au trecut sarbatorile. A trecut nebunia si frenezia caracteristica acestei perioade. Stundentii au terminat cu o frenezie si au inceput cu alta: Sesiunea.

Zilele astea ascultam melodia de mai jos:

    A apărut o eroare în acest obiect gadget

    Abonare prin E-MAIL

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner

    Twitter Updates

    toateBlogurile.ro